Protoieria Sighetu Marmatiei
P1130077.JPG
Cercuri Pastorale
ATOPS
BERBESTI
Parohia BERBESTI Pr. Simon Stefan -Paroh-
  • Data nasterii 01.02.1968
  • Rangul Iconom Stavrofor
  • Adresa Berbesti, nr.162, com.Giulesti
  • Telefon 375714
  • Cod 437161
Biserica Hramul Nasterea Maicii Domnului - data construirii 1898 - materialele din care este construita din piatra • Credinciosi nr. suflete -1255
DRL_0360.jpg
Parohia Ortodoxă Română ”Naşterea Maicii Domnului” Berbeşti. Paroh- Pr. ȘIMON ȘTEFAN Data nașterii: 01.02.1968 Distincții: Iconom Stavrofor Date de contact: Parohia Ortodoxă Română Naşterea Maicii Domnului" Berbeşti, Localitatea Berbeşti, nr.185, Comuna Giuleşti, jud. Maramureş, Cod 437161, Tel. 0262375714. A. Istoricul comunităţii parohiale. Parohia Ortodoxa Romană Naşterea Maicii Domnului" din satul Berbeşti, face parte din Protopopiatul Ortodox Roman Sighet. Satul Berbeşti se afla aşezat la confluenţa râurilor Mara şi Cosău, pe malul stâng al râului Mara, la 10 km de municipiul Sighetu Marmaţiei şi 50 km de Municipiul Baia Mare, fiind locuit numai de români. În anul 1387, satul este amintit în documente cu numele de Barbfalwa. Alte numiri pe care le-a avut localitatea în decursul veacurilor sunt: Bardfalva, Barthfalua, Barkfalwa, Bartfalva, Belafalva, Berbesty, Bartfalu. În Diplomele Maramureşene” este amintit în anul 1402 ca fiind posesiunea fiilor lui Dragoş Vodă, Balc şi Drag. În anul 1405 o diplomă a regelui Sigismund de Luxemburg îl laudă pe Dragoş care a luptat împotriva lui Bogdan de Cuhea şi reconfirmă că Dragoş este stăpân şi peste satul Berbeşti. În partea de apus a satului este Valea Arsă sau Valea Arjii, unde mai locuiesc câteva familii şi unde în trecut a fost o aşezare importantă a satului cu case şi gospodării, care la 1717 a fost arsă şi pustiită de tătari. Locuitorii s-au mutat în zona Poderei" loc în care se află biserica şi cimitirele. B. Istoricul bisericii parohiale. Prima biserică din sat a fost de lemn şi a fost sfinţită de episcopul Dosoftei (ultimul episcop ortodox al Maramureşului între anii 1718- 1735). Într-un document de la Arhivele statului, se arata ca în anul 1751 are loc vizita episcopului de Muncaci, Manuel Olsavszky în Berbeşti, care menţionează că biserica de lemn era sfinţită de episcopul Dosoftei, iar antimusul bisericii era semnat şi dăruit de episcopul Stoica (Iosif Mărturisitorul 1690-1718). Această biserică a fost donată credincioşilor din Vad în anul 1758 şi au folosit-o până în 1884, când şi-au construit o biserică din zid. O altă biserică de lemn mai mare, folosită până la construirea bisericii de piatră a fost data satului Şugău pentru construirea unei şcoli, în anul 1932, în vremea preotului Lazar Gherman (1931-1934, preot în Berbeşti). În timpul preotului Petru Bârlea s-a zidit actuala biserică din zid de piatra prin donaţiile şi munca credincioşilor din Berbeşti. Construcţia a început în primăvara anului 1898 şi s-a terminat în 1909. În biserică s-a slujit începând din anul 1914, fiind, la acea vreme, cea mai mare biserică de pe Mara şi Cosău. Biserica are un plan sală, cu dimensiunile de: 35m L, 10m l şi 30m Î. Absida altarului este semicirculară decroşată. Naosul este acoperit cu trei unităţi de bolţi boeme. Pe latura vestică a edificiului este situat turnul-clopotniţă angajat navei, a cărui şarpantă este în formă de bulb. Conducătorul tehnic al lucrărilor a fost Graf din Virismort şi zugrav Kadar din Sighet. Din materialele rămase de la biserică s-a construit prima şcoala confesională din piatră, în locul Poderei. Biserica a fost sfinţită prima data în 31 octombrie 1954, de către episcopul Valerian al Oradei în timpul preotului Cornic Ananie (1953-1955). Biserica impresionează prin frumuseţea picturii în tempera grasă executată între anii 1999 2000, de către pictorul profesor Tudoran din Cluj. De o frumuseţe deosebită este iconostasul de stejar executat în anul 2010, de către sculptorul Mircea Vasile din Sighet. Icoanele de pe iconostas au fost pictate de pictorul Sabin Drinceanu din Iaşi. Între anii 2008 - 2012 biserica a beneficiat de lucrări importante de consolidare şi drenaj exterior pentru stoparea igrasiei. A fost acoperită cu tablă zincată, a fost retencuită în exterior, s-a refăcut instalaţia electrică şi a fost înzestrată cu candelabre noi. S-au pus geamuri noi şi s-a refăcut tencuiala si pictura interioară, afectate de igrasie. În altar s-a aşezat un nou pristol. Resfinţirea bisericii a avut loc 7 octombrie 2012 de către Prea Sfinţia Sa Dr. Iustin Sigheteanul. Preoţii cunoscuţi, care au slujit în Berbeşti sunt: Pop Ioan (1640), Popa Lupu (1700) menţionat în soborul mare de la Sighet din anul 1698 cu Vlădica Iosif, Popa Nicolae (1714), Popa Filip (1750), Ladislau Codra, Nicolaus Pop (1751), Pop Todor (1754), Toader Codrea (1758), Pop Nicolae (1759), Chifor (1774), Nichifor Meheş (1775), Todor Codrea (1779), Ioan Stanca (1785), Vasile Hanca (1797), Mihail Dragoş (1801), Vasile Oniş (1802), Petru Opriş senior (1802-1836), Ioan Opriş (1837-1865), Petru Opriş (1865 -1882, atunci erau 1015 credincioşi şi 146 iudei în sat), Petru Bârlea (1882 -1927), Fucec Cornel (1928), Avram Romul (nov.1928 -oct.1931), Lazăr Gherman (nov.1931 - nov.1934), Dunca Ioan (nov.1934 - sept.1936), Octavian Pop (1936 - martie 1946), Cupcea Salviu (1946 - 1952), Cornic Anania (1953 - 1955), Godja Vasile (1955-1957), Voina Daniel (1957-1977), Petrovai Vasile (1978-nov.1993), Şimon Ştefan (dec.1993 - prezent). Dintre cântăreţii bisericeşti de seamă ai parohiei amintim pe: Ardelean Petru, Ardelean Vasile, Codrea Petru şi epitropii Pop Onciu (1885), Codrea Gheorghe a Olexi (1914), Codrea Vasile Piciorag (1925), Codrea Vasile Lupu (1985) Codrea Ştefan Piciorag, Pop Ioan şi Laurenţiu Batin, membru al Adunării Eparhiale. C. Cimitirele. Parohia Ortodoxă Română Berbeşti are trei cimitire: cimitirul bătrân”, unul lângă biserică şi altul lângă şcoală. D. Activităţi culturale şi filantropice în trecut. Amintim faptul că pictorul, de origine poloneză, Alexandru Ponehalschi, trăitor în Berbeşti în secolul al XVIII-lea, a pictat bisericile din: Berbeşti, Călineşti-Căeni, Budeşti-Susani, Sârbi-Susani, Deseşti şi Ieud-Deal şi a realizat ansambluri parietale, tâmple şi numeroase icoane”. Un monument impunător din Berbeşti este Troiţa de hotar în stil gotic, aşezată la ieşirea din sat spre Vadu Izei, pe partea stângă, datată din secolul al XVIII-lea, numită Troiţa Rednicenilor, ridicată prin cheltuiala unei familii nobile Rednic din Giuleşti. Se presupune că a fost ridicată cu ajutorul episcopului Atanasie Rednic. E. Profilul actual al parohiei. Potrivit recensământul din 2011 în parohia Berbeşti sunt 1255 creştini ortodocşi. În parohia Berbeşti, în plan pastoral-misionar, se desfăşoară ore de catehizare pentru copii şi se organizează pelerinaje la mânăstiri cu procesiune de tineri şi copii.