Protoieria Sighetu Marmatiei
P1130077.JPG
Cercuri Pastorale
ATOPS
FERESTI
Parohia FEREŞTI Pr. Bota Liviu -Paroh-
  • Data nasterii 08.07.1970
  • Rangul Iconom
  • Adresa: Cornesti, nr. 134, com Calinesti
  • Telefon: 373020
Biserica monument istoric Hramul Sfântul Nicolae - data construirii 1700 - materialele din care este construita lemn - starea de conservare: bună • Credinciosi nr. suflete - 398
DRL_0052.jpg
Parohia Ortodoxă Română ”Sfântul Ierarh Nicolae” Fereşti. Paroh: Pr. BOTA LIVIU Data nașterii: 08.07.1970 Distincții: Iconom Date de contact: Parohia Ortodoxă Română Sfântul Ierarh Nicolae” Fereşti, biserica din filia Corneşti are hramul Sfântul Ierarh Nicolae”, loc. Corneşti, nr. 134, com. Călineşti, jud. Maramureş, telefon 0262373165 . A. Istoricul comunităţii parohiale. Parohia Ortodoxă Română Sfântul Ierarh Nicolae” Fereşti face parte din Protopopiatul Ortodox Român Sighet. Localitatea Fereşti aparţine de comuna Giuleşti şi este atestată documentar încă din secolul al XV-lea, mai precis în anul 1402 cu numirea de Feyrfalv. Localitatea este situată la confluenţa râurilor Mara şi Cosău la intersecţia a două drumuri: drumul naţional DN18 şi drumul judeţean DJ109F (care merge spre Ocna Şugatag). Fereşti este un sat cu gospodării tradiţionale, cu porţi monumentale din lemn, obiceiuri încă vii şi costume populare încă folosite”. B. Istoricul bisericii parohiale. Biserica de lemn din Fereşti, are hramul Sfântul Nicolae” şi figurează pe lista monumentelor istorice, cod LMI MM-II-m-A-04574 şi este aşezată în partea de est a satului pe culmea unui deal numit Tabla Budului unde se află şi cimitirul. Biserica a fost construită din bârne de stejar în 1690, după unii autori în anul 1700. Are nava dreptunghiulară, absida altarului poligonală decroşată şi acoperişul cu poala dublă. Pictura a fost restaurată în prima jumătate a sec XIX de un meşter necunoscut. Este în culori vii, roşu aprins, albastru şi mult alb, deosebit de armonios combinate potrivindu-se cu lumina slabă a interiorului, pentru a sublinia intensitatea acestuia. Se remarcă pe bolta naosului, într-un dreptunghi Treimea (Tatăl, cu un glob mare, albastru, pe care este pictată crucea, Fiul, cu o cruce mare în mână şi Sfântul Duh sub formă de porumbel); într-un alt dreptunghi, Fecioara Maria. În cele patru colţuri ale tavanului, cei patru apostoli. În altar este zugrăvit un miel, simbol al lui Iisus Hristos, temă paleocreştină. Pe tâmplă, printre altele se remarcă Iisus pe cruce, evangheliştii, diverse inscripţii româneşti în caractere chirilice. În naos sunt mai ales scene din Vechiul Testament, dar şi din viaţa lui Iisus. Biserica se află într-o stare foarte bună de conservare deoarece în ultimii cinci ani s-au făcut câteva reparaţii importante cum ar fi: schimbarea acoperişului şi consolidarea fundaţiei. Obiecte de patrimoniu existente sunt: icoane pe lemn - Sfântul Nicolae, Iisus Hristos, Maica Domnului, Sfântul Vasile cel Mare, Botezul Domnului, Intrarea în Ierusalim, Arhanghelul Mihail, Cuvioasa Paraschiva şi Sfântul Ioan Botezătorul; cărţi de cult - Apostol (Blaj 1802), Liturghier (Bucureşti 1855), Molitfelnic (Iaşi 1785), Octoih (Blaj 1770), Molitfelnic (Bucureşti 1741), Penticostarion (Blaj 1768), Antologhion (Râmnic 1752), Ceaslov (Mânăstirea Neamţ 1835), Strajnic (Blaj 1753), Evanghelie (Blaj 1765), Triodion (Blaj 1771), Euhologhion (Blaj 1752) şi Noul Testament fără Evanghelii (sec. XIX); şi obiecte vechi de cult - sfeşnic de lemn, cruce de lemn şi Serafimii. Şirul preoţilor: Popa Kostha de Feyerfalva (1459), Penthe Pap (1487), Constantin Bud (1751-1761), Ioaneş Goja din Onceşti (1781), Grigore Lumeiu (1803), Petru Opriş (1827), în 1828 Ioan Goja din Onceşti şi Petru Opriş, iar până în 1835 Georgie Pop, apoi pe rând Goja Ioan, Petru Opriş, Hozsda Timoteu, Baziliu Oniţa în 1837, din 1837 până în 1846 Ioan Opriş, apoi au urmat Mihaiu Marcheş şi Alesandru Man iar din noiembrie 1891 Iosif Fucec Rákoczi , apoi preoţii: Gheorghe Constantin (1932 -1941), Cupcea Victor (1941-1950), Godja Vasile (1955), Goia Gheorghe (1956-1967), Pop Ioan (1970-1974), Ciherean Vasile (1974-1979), Pop Gheorghe (1979-1995), Bota Liviu (1995- prezent). C. Cimitirele. Parohia Fereşti are cimitir în suprafaţă de 12.200 mp. D. Activităţi culturale şi filantropice în trecut. Nu se cunosc. E. Profilul actual al parohiei. Parohia Ortodoxă Română Fereşti are potrivit recensământului din anul 2011 un număr de 367 credincioşi ortodocşi. Filia Corneşti. A . Istoricul comunităţii filiale. Satul Corneşti aparţine administrativ de comuna Călineşti şi este situat pe valea Cosăului, la 20km sud de Sighetu Marmaţiei, între Fereşti şi Călineşti. A fost menţionat pentru prima dată în cronici pe la 1470 cu numele de Samosfalva. Numele satului vine de la un arbust fructifer şi ornamental numit corn care este răspândit în hotarul localităţii. B. Istoricul bisericii filiale. Biserica din Corneşti este una dintre cele mai vechi biserici din Maramureşul istoric. Structura bisericii datează din 1615 iar cea a altarului este cu un secol mai veche. Spaţiul interior păstrează caracterul unei biserici obişnuite. La exterior sunt două poale de acoperiş, o trăsătură atât de caracteristică bisericilor de lemn din Maramureş. Lăcaşul are hramul Sfântul Nicolae” şi figurează pe lista monumentelor istorice, cod MM-II-m-A-04551. Este aşezată în partea de est a satului în cimitirul numit Pe Custură” la 70m de casa parohială. Conform rezultatelor cercetărilor dendrocronologice, Biserica a fost ridicată în anul 1615, lemnul fiind doborât în iarna dintre anii 1614-1615. Conform aceloraşi cercetări, altarul este cu un secol mai vechi, ridicat în al doilea deceniu al secolului al XV-lea, fiind una dintre cele mai vechi structuri de lemn, ferm datate şi păstrate în Carpaţii româneşti. Elemente constructive păstrate la peretele despărţitor dintre naos şi altar indică faptul că altarul, deşi mai vechi decât restul bisericii, este un adaus ulterior. Acest fapt este întărit şi de tradiţie, care indică aducerea altarului de la o altă biserică, de pe valea Izei. Lemnele din pereţi sunt numerotate la exterior, indicând o demontare şi reconstituire. Momentul aducerii altarului pe acest loc este necunoscut, însă înfăptuit înainte de executarea picturii, la începutul secolului al XIX-lea. Datele dendrocronologice evidenţiază o importantă reparaţie la boltă în anii 1670. Pictura murală interioară este semnată de zugravul Toader Hodor din Vişeu de Mijloc, după cum se poate citi fragmentar la fereastra stranei: ... în luna lui iulie în 27 de zile şi în ...şi a ... zugrăvit zm[eritul] zugrav Hodor Toader din Vişeul de Mijloc Dumnezeu să-l pomenească”. Momentul execuţiei picturii lipseşte dar poate fi aproximat la începutul secolului XIX. De dimensiuni mai reduse nava prezintă o formă dreptunghiulară iar absida altarului este poligonală decroşată. Acoperişul de şindrilă are poală dublă. Pictura murală este executată pe pânză lipită pe peretele de lemn. Printre picturi se remarcă în naos Sfânta Treime încadrată de îngeri şi două imagini ale Sfintei Maria - prima când s-a rugat Maria pe Muntele Măslinilor, iar a doua când a vindecat mâinile tăiate ale unor femei. În altar este de reţinut imaginea lui Iisus spălând picioarele Sfântului Petru, Cina cea de Taină”, Sfântul Gheorghe omorând balaurul cu suliţa”, carul de foc al Sfântului Ilie”. Deşi pictura interioară este destul de degradată, scenele şi personajele care mai pot fi observate impresionează puternic dovedind cu prisosinţă realul talent al pictorului. Din anul 2003, în localitatea Corneşti s-a început construcţia unei noi biserici de zid, cu hramul ,,Schimbarea la Faţă”. În momentul de faţă se află în faza de finisaj interior. Obiectele de patrimoniu existente în biserica veche sunt: icoane pe lemn - pe iconostas nouă icoane fixe, Schimbarea la Fată, Botezul Domnului, Pogorârea Sfântului Duh, Naşterea Domnului, Marama Veronicăi, Învierea Domnului, Naşterea Precistei, Intrarea în Biserică, Buna Vestire, alte icoane, Maica Domnului, Sfinţii Trei Ierarhi, Iisus Hristos, Maica Domnului şezând; obiecte de cult-o cruce de lemn. C. Cimitirele. Filia Corneşti deţine cimitir în suprafaţă de 7.200 mp. D. Activităţi culturale şi filantropice în trecut. Nu se cunosc. E. Profilul actual al parohiei. Filia Corneşti are potrivit recensământului din anul 2011 un număr de 250 credincioşi ortodocşi. În perioada mai-septembrie, duminica după Vecernie, se desfăşoară programul catehetic Hristos împărtăşit copiilor.