Protoieria Sighetu Marmatiei
P1130077.JPG
Cercuri Pastorale
ATOPS
VALEA STEJARULUI
Parohia VALEA STEJARULUI Pr. Coman Toader-Ionuţ -Paroh-
  • Data nasterii:02.10.1990
  • Adresa: Valea Stejarului, nr.41, com. Vadu Izei
  • Telefon 707158
  • Mobil:0743576717
Biserica Hramul Sf. Arhangheli Mihail si Gavriil - data construirii 1997 - materialele din care este construita: lemn • Credinciosi nr. suflete - 429
Biserica monument istoric Hramul Cuvioasa Paraschiva - data construirii 1630 - starea de conservare foarte slaba
Parohia Ortodoxă Română “Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril” Valea Stejarului. Paroh: Pr. COMAN TOADER IONUȚ Data nașterii: 02.10.1990 Distincții: Date contact: Parohia Ortodoxă ,,Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil”, Loc. Valea Stejarului, nr. 40, cod poştal 437366, Com. Vadu Izei, Jud. Maramureş, Tel. 0262.330162. A. Istoricul comunităţii parohiale. Parohia Ortodoxă Română Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil” Valea Stejarului face parte integrantă din Protopopiatul Ortodox Român Sighet. Localitatea Valea Stejarului, care până în anul 1964 s-a numit Valea Porcului, este atestată documentar la 1387 sub denumirea maghiară Diyznopataka. Dacă analizăm acest toponim (dyszno-porc, şi patak-vale), se observă că s-a dat această denumire aşezării deoarece s-ar fi format din familia unui porcar din Onceşti, acesta fiind iobag al unui nemeş din Onceşti, care a fost trimis în această vale pentru a hrăni porcii cu ghindă şi jir. Actuala denumire, Valea Stejarului, apare în documente abia la 1964, odată cu noua organizare administrativ- teritorială şi i-a fost dată după întinsele păduri de stejar care acopereau dealurile de deasupra satului. Din punct de vedere geografic localitatea este aşezată în nord-vestul Depresiunii Maramureş, la nivelul aşezării simţindu-se influenţa climatului nord-baltic răcoros şi ploios. De la începuturile sale, localitatea Valea Stejarului a fost locuită de populaţie românească. Săpăturile arheologice făcute la hotarul dintre Valea Stejarului şi Onceşti între 1964-1965 au scos la iveală, în acest sens, o cetate dacică din secolele III-I î.Hr. Localitatea s-a dezvoltat mult şi datorită agriculturii şi pomiculturii, precum şi meşteşugurilor ca: sculptura în lemn şi ţesutul. B. Istoricul bisericii parohiale. Din informaţiile de care dispunem, prima biserică a fost ridicată în zilele Prea Fericitului Metodie, patriarhul Ţarigradului, în jurul anului 1630 în timpul preotului Andrei Botiş, originar din această localitate. Este construită din lemn de stejar având hramul Cuvioasa Parascheva şi este una dintre cele mai mici şi mai vechi biserici din Maramureş, fiind socotită, pe bună dreptate, un monument istoric de o mare însemnătate arhitecturală atât în ţară cât şi peste hotare, fiind inclusă pe lista monumentelor istorice. La ridicarea acestei biserici a contribuit în mare măsură o văduvă foarte bogată din satul vecin Onceşti, judeţul Maramureş, pe nume Hapca Palaghia, precum şi credincioşi din această parohie. Construită în stil specific maramureşean, cu dimensiunile de 10m L şi 4,5m l, biserica are un plan arhaic: absidă poligonală decroşată la răsărit, prevăzută cu trei luminatoare de formă rombică, naos şi pronaos dreptunghiulare şi un pridvor deschis pe faţa de vest, boltă semicirculară peste naos, în pronaos şi altar plafoanele fiind plate. Pridvorul se sprijină pe patru stâlpi modelaţi la bază, ce sunt prin şi în partea de sus cu o cunună masivă din lemn de stejar prin icuri laterale prevăzute cu câte o proeminenţă rotunda, asemenea celor de pe cunună. Ancadramentul masiv în arcadă al uşii de la intrare nu are decoraţii, în schimb, cel al uşii dintre pronaos şi naos prezintă urme vagi ale picturilor murale originale, cât şi pe pereţii interior, fără să poată fi descifrată. Edificiul are un acoperiş unitar, cu un singur rând de streşini. Se ştie că ciopliturile decorative din lemn de stejar au fost executate de un anume Daniel Munteanu, iar pictura pe pânză, specifică iconografiei bizantine de pe vremea Comnenilor, executată de către un ucrainean venit din Polonia pe nume Hapka Simion, posibil în anul 1809, conform unei inscripţii din pronaos, care nu mai este vizibilă. S-au păstrat şi o parte din obiectele de valoare, dintre care amintim: iconostasul care are o structură din lemn de stejar; icoane triunghiulare, icoane pe lemn pictate în manieră răsăriteană, printre care menţionăm un Triptic, pictate de către Alexandru Ponehalschi din Berbeşti, sfeşnic din lemn în formă de cruce grecească înscrisă într-un cerc, de forma torsadei, icoane pe sticlă, cărţi vechi de ritual datând de prin anii 1680 şi un covor, degradat, cu culori vegetale din anul 1850. Ceea ce se mai ştie este faptul că biserica a fost renovată în anul 1830, iniţiativa acestei renovări fiind luată de către Michnea Ştefan, Michnea Ioan şi Botiş Alexandru. De asemenea, a suferit anumite transformări în anul 1976 iar în anul 2010, cu sprijinul Oficiului Naţional al Monumentelor Istorice, prin Programul Naţional de Restaurare, cu finanţarea Ministerului Culturii, biserica a intrat într-un amplu proces de reparaţii capitale. Între anii 1989-1992 s-a ridicat o nouă biserică din lemn, în cea mai mare parte nou, folosindu-se şi materialul rezultat din desfacerea şi strămutarea unei alte biserici mai vechi ridicată în anul 1924, în locul numit Valea Lupului, de către Ieromonahul Miron Codrea Nuţu din Sarasău, biserică situată într-un loc greu accesibil şi devenită neîncăpătoare după 65 de ani de existenţă. Biserica s-a construit pe un loc donat de către familiile Ilieş Ioan a diacului şi Gogea Ilie a lui Mihai. Această biserică a fost mistuită de un incendiu devastator, din motive necunoscute, la data de 12 septembrie 1996. Actuala biserică cu hramul Sf. Arhangheli Mihail şi Gavriil, s-a construit între anii 1997-1998, pe fundaţia celeilalte biserici care a ars până la temelie, biserica fiind din lemn de stejar şi brad, în stil maramureşean, ridicată de către meşterul Ştiopei Ioan din Bârsana, ajutat şi de alţi meşteri din Bârsana şi Valea Stejarului. Biserica actuală se remarcă prin decoraţii sculpturale bogate, atât interior, cât şi în exterior, valorificând zestrea tradiţională perpetuată de meşterii lemnari din Maramureş. Din moşi-strămoşi credincioşii din Valea Stejarului au trăit şi au căutat mântuirea în credinţa ortodoxă a neamului nostru, rezistând şi împotrivindu-se uniaţiei. Şirul preoţilor despre care avem ştiri este: Pr. Codrea Nuţu ( 1922- 1927 ); Pr. Sebastian Sârcu ( 1928-1940 );Pr. Voina Andrei ( 1948- 1957 ); Pr. Borca Vasile ( 1968 ) Pr. Udriciuc Vasile ( 1969- 1971 ), Pr. Ştark Iosif ( 1971- 1972 ), Pr. Codrea Gheorghe ( 1973- 1974 ), Pr. Ilieş Ioan ( 1974- 2017); Pr. Coman Vasile ( 2017- prezent ). Cântăreți de seamă amintim pe Michnea Toader, Filimon Vasile, Filimon Gheorghe, Michnea Petru şi Michnea Gheorghe, iar ca epitropi pe Arba Ioan, Pop Gheorghe şi Michnea Gheorghe. C. Cimitirele. Biserica are un singur cimitir, împrejurul ei, fiind foarte vechi. D. Activităţi culturale şi filantropice în trecut. Aflăm despre funcţionarea unei şcoli în localitate abia de prin secolul al XIX-lea. Un document din anul 1898 arată că în acest an erau şcolari la Şcoala repetiţională, învăţător fiind Teodor Michnea (localnic) care era şi cantor la biserică. Se presupune că şcoala era mult mai veche. În 1960 şi 1966 şcolii i se adaugă două corpuri de clădire, vechea clădire a şcolii fiind destinată Căminului Cultural. E. Profilul actual al parohiei. În prezent Parohia Ortodoxă Valea Stejarului este formată din 429 de credincioşi. Preot paroh este Pr. Coman Vasile, cântăreţul bisericii este Michnea Petru, paraclisierul Michnea Gheorghe şi epitrop Michnea Gheorghe. În parohie activitatea filantropică este bogată.