Protoieria Sighetu Marmatiei
Cercuri Pastorale
ATOPS
CĂLINEȘTI
Parohia CĂLINEŞTI
- Pr. Babiuc Nicolae-Alin
- Data naşterii 13.04.1988
- Adresa: Călinești, nr.105,
- Cod 437075
- Mobil:0744173549
Biserica Hramul Nașterea Maicii Domnului
- data construirii 2000
- materialele din care este construita lemn
• Credinciosi nr. suflete - 276
Parohia Ortodoxă Română ”Naşterea Maicii Domnului” Călineşti.
Paroh: Pr. BABIUC NICOLAE-ALIN
Data nașterii: 13.04.1988
Distincții:
Date de contact: Parohia Ortodoxă Română Naşterea Maicii Domnului” Călineşti, al doilea hram Sfântul Ştefan cel Mare”, Loc. Călineşti, nr. 105, jud. Maramureş, tel. 0744173549
A. Istoricul comunităţii parohiale.
Parohia Ortodoxă Naşterea Maicii Domnului” Călineşti face parte din Protopopiatul Ortodox Român Sighet şi are două hramuri, Naşterea Maicii Domnului” şi Sfântul Voievod Ştefan cel Mare”.
Legenda întemeierii satului Călineşti spune că prin aceste locuri ar fi trecut odată doi fraţi, Călin şi Văleanu. Văzând atâta frumuseţe, Călin s-a oprit din drumul său, pentru a-şi întemeia o gospodărie şi astfel satul s-a numit Călineşti de la Călin.
În decursul anilor numele localităţii a fost: u. Felsokalinfalva, Kalynfalua, Kalenfalva, Calynfalwa, Jurkafalwa. Localitatea Călineşti este atestată documentar după unii autori în 1361 iar după alţii în 1387. Cu siguranţă, localitatea este mult mai veche, ştiut fiind faptul că atestarea documentară este ulterioară începutului existenţei aşezării. Dovadă în acest sens este depozitul de bronz descoperit aici. De-a lungul timpului, alături de români au convieţuit ucraineni, germani, maghiari, evrei. Comuna Călineşti este situată în Depresiunea Maramureşului, de-a lungul râului Cosău, în partea de nord a judeţului, la 59 de km de municipiul Baia Mare şi 22 km de municipiul Sighetu Marmaţiei.
B. Istoricul bisericii parohiale.
Prin bunăvoinţa lui Dumnezeu şi din dorinţa creştinilor ortodocşi, în data de 27 iunie 1999, Prea Sfinţia Sa Dr. Justin Hodea Sigheteanul pune piatra de temelie pentru noua biserică, ce va fi sfinţită în 16 septembrie 2007 tot de către Prea Sfinţia Sa. În urma evenimentelor din anul 1989, credincioşii ortodocşi au rămas fără locaş de închinare.
Noua biserică este expresia credinţei, jertfelniciei şi dărniciei preoţilor, adevăraţi misionari, luminaţi de evlavie şi simţire românească, precum şi a credincioşilor, donatorilor şi binefăcătorilor. Bunul Dumnezeu a îngăduit ca această biserică să fie construită în ciuda vremurilor neprielnice şi a numărului mic de credincioşi ortodocşi, rămaşi în credinţa strămoşească. Lucrările au fost începute de preotul Şteţco Daniel, care a dat dovadă de râvnă şi curaj, făcând demersuri pentru obţinerea unui loc pentru construcţie. După îndelungi refuzuri, obţine aprobările necesare construirii noului locaş, realizând în scurt timp fundaţia bisericii şi procurând material lemnos. În anul 1999 preotul Vraja Ioan începe realizarea construcţiei propriu-zise a bisericii, devenind pildă de hărnicie şi de jertfelnicie pentru cei din jurul său. Cu ajutorul Bunului Dumnezeu şi cu sprijinul material al credincioşilor din parohie, dar şi a altor binefăcători, reuşeşte să ridice biserica şi să o înzestreze cu cele necesare slujirii. Din anul 2005, lucrările sunt continuate de preotul Conţ Mircea care, cu multă râvnă se va îngriji de realizarea iconostasului, a picturii, de dotarea cu obiecte necesare slujirii, dar şi de construirea unui altar de vară şi a altor amenajări exterioare. Începând cu anul 2013 preotul Rednic Adrian continuă lucrările la biserică, prin înlocuirea acoperişului cu draniţă, realizarea unei şatre, a unui veşmântar, precum şi a Mesei Moşilor”, lucrându-se în prezent la gardurile care împrejmuiesc biserica.
De asemenea, demn de menţionat este faptul că preoţii Fereştean Viorel, Ulici Gheorghe şi Moldovan Ioan, cu părintească dragoste, au slujit în condiţii vitrege în curtea şcolii, la streaşina celor două biserici din localitate, sau în Căminul Cultural, făcând o adevărată misiune spirituală şi culturală.
În prezent, Parohia Ortodoxă Călineşti deţine ca patrimoniu o biserică de lemn, realizată în stil autentic maramureşean. Fundaţia bisericii este din piatră de râu şi ciment, iar construcţia propriu-zisă este din lemn de brad cu acoperişul din draniţă. Constructorul iniţial al bisericii a fost meşterul Laurenţiu Todoran. În anul 2013, cu binecuvântarea Prea Sfinţitului Justin, s-a început un proces de consolidare şi remodelare. Lucrările au fost proiectate de domnul arhitect Dorel Cordoş şi executate de fraţii Ştiopei Ion, Vasile şi Petre, care fac parte dintr-o familie de meşteri lemnari consacraţi.
Biserica are formă de sală, cu dimensiunile de: 15m L, 11,81m l şi 26m Î. Intrarea în Biserică se face printr-un pridvor deschis, care înconjoară Biserica pe trei laturi. Acest element sculptural susţine o şarpantă cu pante repezi. Pridvorul tip şatră” structurat pe o suită de stâlpi, susţine o arcatură decorată cu forme şi simboluri. Balustrada este joasă şi masivă. Stâlpii şi cununa pun în evidenţă sculptura îmbinărilor tip chituc”. Pridvorul este aşezat pe o talpă masivă cioplită în mod tradiţional. Streaşina este sprijinită pe console, iar grinzile de sub streaşină au muchiile crestate. Acoperişul este asimetric pentru a proteja Masa Moşilor”, aflată de-a lungul faţadei nordice. Deasupra pronaosului se ridică turnul-clopotniţă, pătrat, cu camera clopotelor deschisă, în consolă, cu stâlpi şi arcade, iar acoperişul este înalt, piramidal. Biserica de lemn este un exemplu de respectare strictă a unor reguli străvechi.
Pictura a fost realizată în perioada 2006-2007, de către pictorii Claudiu Sfara şi Andreea Czibere.
Şirul preoţilor cunoscuţi este: Pătraş şi Ştefan 1712, Ştefan din Corneşti 1719, Elexa Pop şi Echim Rad 1748, Daniil Hobor 1742, Opriş Filip 1733-1758, Melentie din Călineşti 1728, Filip Opriş şi Ignaţiu Opriş 1782-1830, Filip Opriş 1830-1865, Mihail Iurca 1865-1875, Timoteu Mihalca 1876-1879, Ioan Doroş, Februariu Baziliu Gyenge 1880-1901, Victor Coman, Pr. Drăguş Vasile 1948, Pr. Vaida Vasile 1973-1977, Pr. Groşan Dumitru 1977-1989, Pr. Fereştean Viorel 1990, Pr. Ulici Gheorghe 1990-1993, Pr. Moldovan Ioan 1994, Pr. Şteţco Daniel 1994-1999, Pr. Vraja Ioan 1999-2005, Pr. Conţ Mircea 2005-2010, Pr. Rednic Adrian 2010 2017, Babiuc Nicolae- Alin 2017- prezent.
Cântăreţi bisericeşti de seamă amintim pe: Nemeş Petrică Ioan, Borodi Vasile, Şandor Ioan şi epitropii: Duma Ioan, Berinde Mihai, Berci Gheorghe, Duma Daniel Răducu.
C. Cimitirele. Parohia nu deţine cimitir.
D. Activităţi culturale şi filantropice în trecut.
Toponimul Mănăştur din Călieşti confirmă faptul că aici a existat o veche mânăstire. În localitate există şi astăzi un loc, la o altitudine mai mare, numit Vârful Mânăstirii. Fosta Mânăstire , cu hramul Naşterea Maicii Domnului” aşezată între Bârsana, Corneşti şi Năneşti, dar în hotarul Călineştiu-lui, este atestată din 1390 , vechime confirmată şi de un element de arhitectură. Este vorba de intrarea în altar care se face numai prin două uşi. Biserica a fost strămutată în sat, în jurul anului 1663, dăinuind şi astăzi în locul numit Căieni”.
Biserica are un plan sală. Absida altarului este poligonală decroşată. Naosul este acoperit cu o boltă semicirculară. Pe latura vestică a edificiului deasupra pronaosului tăvănit este turnul-clopotniţă, cu foişor cu arcade, a cărui şarpantă este în formă de coif. În secolul al XIX-lea biserica a fost lărgită prin adăugarea a unei nave mai înguste pe latura nordică şi a unui pridvor deschis pe latura de sud. Pictura interioară realizată în 1754 de Alexandru Ponehalschişi recent restaurată, impresionează prin registrele desfăşurate într-o succesiune de scene şi chipuri incluse în chenare negre şi roşii.
E. Profilul actual al parohiei. Parohia are în prezent, potrivit recensământului din 2011, 276 de creştini ortodocşi.
În plan cultural-misionar, s-au desfăşurat şi se desfăşoară în continuare activităţi cu tinerii, cateheze în cadrul programelor Hristos împărtăşit copiilor” şi Alege Şcoala!”, participări la diferite concursuri religioase: Copilul în familie”, Bucuria de a fi creştin”, Sfânta Euharistie - lumina vieţii creştine”, Mâini întinse spre lucrarea poruncilor lui Dumnezeu”.
În plan social-filantropic, sunt ajutate familiile nevoiaşe, se urmăreşte ajutorarea şi integrarea tinerilor din Centrul de Zi” aflat în localitate.
