Parohia Ortodoxă Română “Sfânta Cuvioasă Parascheva” Slătioara.
Paroh: Pr. ILIEȘ SORIN
Data nașterii: 13.05.1975
Distincții: Iconom Stavrofor
Date de contact: Parohia Ortodoxă Română ”Cuvioasa Parascheva”, Loc. Slătioara, nr. 202, cod poştal 437312, Com. Strâmtura, Jud. Maramureş, Tel: 0721695787
A. Istoricul comunităţii parohiale
Parohia Ortodoxă Română Slătioara face parte integrantă din Protopopiatul Ortodox Român Sighet din anul 1996, până atunci fiind filie a parohiei Glod.
Localitatea Slătioara, aşezată pe valea pârâului cu acelaşi nume, este atestată documentar, conform datelor publicate până în prezent, la 1431 sub denumirea maghiară Zlatyna, dar în 1390 este consemnată deja apa Slătioarei ca Sospatak Valea Slătioara. Numele localităţii este un diminutiv românesc, creat pe baza numelui comun slatină care înseamnă sărătură, loc sărăturos, pe această vale, în vatra satului întâlnindu-se multe izvoare sărate şi minerale, cu diverse proprietăţi terapeutice.
Din punct de vedere geografic, localitatea este aşezată în partea nord-estică a judeţului Maramureş, în zona etnografică numită Maramureşul Istoric”, la 28 de km sud de oraşul Sighetu Marmaţiei, având o climă temperat-continentală, de adăpost, cu o vegetaţie în care predomină pădurile de stejar, fag şi mesteacăn, iar pe lângă râuri, sălcii şi arini, dintre plantele ocrotite întâlnindu-se Papucul Doamnei. Ca evoluţie demografică, pe parcursul timpului populaţia localităţii Slătioara a urmat o curbă descendentă, înregistrându-se scăderi semnificative. În perioada 1970 satul avea 855 de persoane, în anul 1992 densitatea scade la aproximativ 620 de suflete, ajungând astăzi la un număr de 522 locuitori. Principalele ocupaţii sunt agricultura, pomicultura şi creşterea animalelor.
B. Istoricul bisericii parohiale.
Viaţa bisericească din parohie este foarte veche. Din informaţiile de care dispunem, a existat aici o primă biserică din lemn, construită după tipologia bisericuţelor maramureşene, fără să ştim anul construcţiei şi nici ce s-a întâmplat cu ea, având hramul Sfântul Mare Mucenic Gheorghe”.
Biserica actuală, cu hramul Cuvioasa Parascheva” a fost construită între anii 1907-1911, sub pastoraţia preotului Ştefan Pop, prin osteneala credincioşilor locali. Hramul pe care îl poartă şi pe care îl întâlnim foarte des în zona aceasta şi în tot Maramureşul, nu este unul întâmplător ci atestă stăruinţa şi statornicia slătienilor în special şi a românilor în general în credinţa ortodoxă, întărită prin păstrarea legăturilor de comuniune ecclesiastică cu Moldova mai ales cu domnitorii, călugării şi mănăstirile sale.
Lăcaşul de cult, este zidit din piatră şi cărămidă şi acoperit cu tablă. Are un plan tip sală sau, cu dimensiunile de 21m L şi 10,4m l. Absida altarului este poligonală decroşată. Naosul este acoperit cu o boltă semicirculară. Pe latura vestică a edificiului este situat turnul-clopotniţă, angajat navei, a cărui şarpantă este în formă de coif.
Nu ştim sigur dacă biserica a fost sau nu pictată iniţial. Ceea ce ştim este că între anii 1976-1980 s-au făcut reparaţii capitale la zidărie în interior şi exterior şi s-a introdus curentul electric, iar între anii 1981-1982 s-a pictat interiorul în tehnica tempera grasă, de către pictorul Toader Magdău din Şieu-Maramureş. În anul 1982 biserica a fost sfinţită de către Înalt Prea Sfinţitul Teofil Herineanu, Arhiepiscop al Arhiepiscopiei Ortodoxe Române a Vadului, Feleacului şi Clujului .
Aceste lucrări s-au deteriorat în timp şi de aceea între anii 2000-2009 biserica a fost consolidată şi renovată în totalitate: a fost retencuită exterior şi interior, s-au schimbat geamurile, s-a revopsit tabla de pe acoperiş, s-a schimbat duşumeaua şi s-a repictat întreaga suprafaţă interioară a bisericii de către pictorul bisericesc Arnolt Hauk din Brăila, pictură realizată în tehnica frescă, într-un stil autentic bizantin. De asemenea s-a împodobit biserica cu un nou iconostas din lemn de stejar artistic sculptat şi cu alte piese de mobilier bisericesc. De menţionat este faptul că în parohie nu exista casă parohială, de aceea între anii 2006 şi 2007 a fost construit un edificiu parohial impozant. Toate aceste realizări s-au făcut la iniţiativa şi sub coordonarea preotului paroh Ilieş Sorin, prin jertfa familiei sale şi a credincioşilor pe care îi păstoreşte. Ca o încununare a tuturor acestor eforturi, în ziua de 23 august 2009, duminica a XI-a după Rusalii cu binecuvântarea lui Dumnezeu în Treime lăudat Î.P.S. Sa Justinian, Arhiepiscopul Maramureşului şi Sătmarului a resfinţit Biserica cu hramul Cuvioasa Parascheva din această parohie Slătioara. La această sărbătoare aleasă, au participat un sobor de 15 preoţi şi 3 diaconi, iar numărul credincioşilor prezenţi a fost deosebit de mare. În cuvântul de învăţătură Î.P.S. Sa a arătat însemnătatea Bisericii drept măritoare pentru viaţa poporului şi faptul că omul credincios prin sfântul altar ţine mereu legătura cu Dumnezeu”.
Despre credincioşii parohiei Slătioara avem o însemnare făcută de Prea Sfinţitul Justinian în data de 24 aprilie 1993, cu ocazia unei vizite canonice şi a săvârşirii Vecerniei şi Acatistului în biserica parohială, care apreciază ,,credinţa şi marea grijă a enoriaşilor pentru Sfânta Biserică”.
Biserica din Slătioara nu deţine obiecte vechi de cult, manuscrise, cărţi de valoare sau alte obiecte de patrimoniu, dar impresionează prin frumuseţea edificiului, prin acurateţea picturii, prin culorile ei deschise şi calde şi scenele biblice de dimensiuni generoase, foarte bogate în simbolistică şi personaje care îmbie la rugăciune şi contemplaţie.
Şirul preoţilor despre care avem ştiri că au slujit în parohie este următorul:1761-1770 Pr. Nichita Dunca, în 1817 Pr. Cozma Marian din Glod , Pr. Ştefan Pop 1906-1911, Pr. Mihail Dobossy, Pr. Gheorghe Ioan Ivanciuc 1942-1958, Pr. Udriciuc Vasile 1958-1969, Pr. Gherghescu Dumitru 1969-1972, Pr. Luţai Grigore 1972-1989, Pr. Hotico Vasile 1989-1996 şi Pr. Ilieş Sorin din 1996 și în prezent.
C. Cimitirele. Parohia are patru cimitire: unul împrejurul bisericii parohiale, altul fiind foarte vechi situat pe locul unde ar fi fost bisericuţa de lemn, iar altele două mai noi, în locurile numite La Andraş” şi ,,La Oşcolescu”.
D. Activităţi culturale şi filantropice în trecut.
Dintr-un proces verbal din anul 1946 aflăm că în trecut a funcţionat lângă biserică o şcoală confesională, care ulterior a devenit cămin cultural. Acest cămin nu mai există.
E. Profilul actual al parohiei
În prezent parohia ortodoxă Slătioara este formată din 395 credincioşi. Preot paroh este pr. Sorin Ilieş, cântăreţul bisericii este Tuşnea Ioan, paraclisierul Pop Vasile şi epitrop Dertic Dumitru. Duminica după slujba vecerniei se desfăşoară programul catehetic Hristos împărtăşit copiilor” şi alte întâlniri cu teme diverse dedicate tinerilor. În parohie credincioşii se implică activ în acţiunile culturale şi filantropice.
Localitatea este celebră prin frumoasele şi vechile ei vâltori, prin izvoarele sărate şi minerale, prin credinţa, portul popular şi onestitatea enoriaşilor, dar şi prin peisajul mirific cu care te întâmpină, prin tradiţii păstrate cu sfinţenie, transmise din generaţie în generaţie şi printr-un stil de viaţă autentic tradiţional românesc şi creştinesc.