• Biserica Hramul Nașterea Maicii Domnului
- data construirii 1886
- materialul din care este construita: piatra
• Credinciosi nr. suflete - 2607
Parohia Ortodoxă Română ”Naşterea Maicii Domnului” Săpânţa.
Paroh: Pr. LUȚAI IUSTIN-LEON
Data nașterii: 24.04.1974
Distincții:
Date de contact: Parohia Ortodoxă Română ”Naşterea Maicii Domnului” Săpânţa, loc. Săpânţa, nr. 772, jud. Maramureş, tel. 0749403207; adresa e-mail: sapantaortodoxa@yahoo.com , site-ul parohiei : www.sapanta.ro
A. Istoricul comunităţii parohiale.
Parohia Ortodoxă Română Naşterea Maicii Domnului” Săpânţa face parte din Protopopiatul Ortodox Român Sighet.
Localitatea Săpânţa este aşezată pe malul stâng al râului Tisa la o distanţă de 18km de municipiul Sighetu Marmaţiei şi se învecinează la nord cu Ucraina, la vest cu localitatea Remeţi, la est cu localitatea Câmpulung la Tisa şi la sud cu munţii Igniş.
Atestată documentar pentru prima dată în anul 1373, localitatea este mult mai veche. Dovadă sunt cercetările arheologice efectuate pe raza localităţii care au scos la iveală nuclee de opsidiană, datând din epoca neolitică şi topoare cu disc şi spini ornamentate cu motive geometrice, apărător de braţ, brăţări spiralice, inel cu buclă în formă de barcă, pendantive cordiforme şi tuburi spiralice datând din epoca bronzului mijlociu.
În decursul timpului, numele localităţii apare în documente sub forma: Szaploncza, Zapancha, Zaploncha, Zaponcha, Chaponcha, Zaponchza, nobiles wolakhy de Soponcza, Scoponcha, Zaplonchza.
B. Istoricul bisericii parohiale.
În Săpânţa a existat o biserică veche de lemn de stejar distrusă în urma unui incendiu în ziua de Paşti din anul 1880. În locul ei s-a ridicat între anii 1882-1886 o biserică de piatră şi cărămidă acoperită cu tablă cu un singur turn-clopotniţă. După anul 1900 în biserică s-au pictat 12 scene biblice şi s-a executat catapeteasma. Între anii 1950-1951 s-a făcut renovarea exterioară a bisericii. În anul 1961, datorită deteriorării învelitorii de tablă, învelitoarea acoperişul a fost schimbată cu tablă galvanizată. În anul 1962 au început lucrările de repictare a bisericii, în tehnica frescă şi s-au încheiat în anul 1964. În anul 2007 au început lucrările de restaurare a bisericii care aveau în vedere demolarea turnului neogotic al bisericii, construirea a cinci turnuri noi şi vopsirea lăcaşului în culoare albastră. În final, s-a propus o intervenţie plastic-arhitecturală pentru a face legătura cu spiritul Cimitirului Vesel” şi a tradiţiei meşterilor cruceri având în vedere austeritatea stilului neogotic austro-ungar în contrast cu veselia” cimitirului. Biserica a fost angajată într-un proces de modernizare reabilitare şi extindere pe verticală, pentru asigurarea unei imagini arhitecturale noi. Astfel, a apărut supraetajarea pe verticală a pridvorului, înălţarea turnului de la +21,80m la 35,90m, înălţarea antablamentului cu aproximativ 2m şi supraînălţarea contraforţilor.
Structura turnului s-a realizat după demolarea parţială a turnului existent şi supraetajarea pridvorului. S-a obţinut la cota +5,10m un spaţiu multifuncţional în care vor avea loc diferite manifestări cu tematică religioasă etnografică, dezbateri, proiecţii de film, expoziţii, repetiţii cor iar la cota +8,90m s-a obţinut un spaţiu care pe viitor v-a servi ca bibliotecă şi spaţiu de monitorizare a întregului ansamblu.
Baza turnului este pătrată având în mijloc patru stâlpi. La cota +31,13m s-a realizat foişorul din lemn care susţine coiful turnului. Şarpanta bisericii este impunătoare, cu pante repezi, prezentând un joc de volume care fac mai lină trecerea de la turnul zvelt, specific bisericilor maramureşene la altarul bisericii. Învelitoarea şarpantei se va realiza din ţiglă glazurată în cromatica crucilor din cimitirul vesel. Pridvorul, foarte generos este susţinut perimetral de o suită de stâlpi ce vor fi îmbrăcaţi în registre din lemn pictat. La fel şi tavanul va fi casetat în panouri pictate.
Şirul preoţilor care au slujit în Săpânţa şi a căror nume se cunoaşte este: Ionaş, Ivan (1689), Ioan Heţco (1737), Iuon din Dragomireşti (1745), Georgiu Stan, Vasiliu Stan (1751), Huda Todor (1757), Ilie Pop (1774), Ieremia Tătar (1785-1794), Ioan Coman (1808-1813), Vasile Oniş din Remeţ (1813), Grigorie Mihalyi (1814-1816), Ioan Huban senior (1856), Ioan Huban junior (1856-1897), Simion Balea (1890) , Riţiu, Câmpian Ioan (1948-1960), Voiculescu Nicolae (1960-1989), Luţai Grigore (1990-2022) şi Luţai Iustin-Leon (preot II 2010- 2018, paroh 2018- prezent).
Dintre epitropii de seamă demn de amintire este Stan Ioan Pătraş, artist şi iniţiatorul Cimitirului Vesel.
C. Cimitirele.
Parohia Ortodoxă Română Săpânţa are două cimitire, dintre care unul monument istoric. Cimitirul monument istoric cunoscut sub numele de Cimitirul Vesel de la Săpânţa la Simpozionul Monumentelor Funerare din anul 1998 ţinut în Statele Unite ale Americii pentru unicitatea lui a fost clasat primul din Europa şi al doilea din lume după cel din Valea Regilor. Este opera meşterului Ioan Stan Pătraş continuată de Dumitru Pop, unul din ucenicii lui Pătraş. Crucile gravate şi colorate de meşterul Stan Pătraş şi de ucenicii săi reprezintă în versuri simple, naive, viaţa celui răposat, atât prin realizările sale cât şi prin obiceiurile rele ale acestuia, aceasta conferindu-i o notă de originalitate deosebită şi de unicitate în întreaga lume.
D. Activităţi culturale şi filantropice în trecut.
Până după al doilea război mondial în Săpânţa a existat o şcoală confesională.
E. Profilul actual al parohiei.
Potrivit recensământului din anul 2011 în Parohia Ortodoxă Română Săpânţa are un număr de 2607 credincioşi ortodocşi.
Pe lângă activităţile pastoral-misionare şi filantropice obişnuite din parohie, o activitate culturală intensă este legată de manifestările de la Cimitirul Vesel. O astfel de manifestare este festivalul intercultural Drumul Lung spre Cimitirul Vesel”.